Inferno, Dan Brown

         "Minții omenești îi este imposibil să nu se gândească la nimic. Sufletul jinduiește să simtă emoții și va continua să caute combustibil pentru aceste emoții - fie el bun, fie rău." -psihiatru către Sienna, capitolul 79



         "Aici, orice șovăială trebuie lăsată în urmă". Dacă vă așteptați la un început liniștit, în care să ne familiarizăm cu personajele și să ne facem o idee despre ce se va întâmpla, ați greșit romanul. Inferno ne introduce direct în miezul lucrurile, pentru ca abia pe parcurs să ne explice  ce se întâmplă. Romanul începe cu un prolog scurt, dar foarte misterios, în care ni se induc unelel idei, însă nimic clar. Iar apoi, odată cu primul capitol ne trezim într-o cameră de spital, alături de personajul nostru Robert Langdon, neștiind cum am ajuns acolo sau ce vom face în continuare. Robert suferă de amnezie retrogradă, așa că nu ne poate oferi prea multe informații noi. Dar vom porni alături de el în căutarea lor.

         "Dacă ai putea acționa un întrerupător prin care să ucizi la întâmplare jumătate  din populația globului, ai face-o? Dar dacă ți s-ar spune că, neacționând întrerupătorul acela acum, specia umană ar dispărea în următoarea sută de ani? Ai apăsa pe el? Ai ucide jumătate din populația globului astăzi pentru  a salva o specie de la dispariție?" Problema suprapopulării este una grava, iar Dan Brown o aduce în atenția noastră prin intermediul noului său roman. Inferno ar fi o metodă de salvare a speciei umane, reducând numărul alarmant de mare al populației.

         Ce apreciez foarte mult la romanele lui Dan Brown sunt cunoștințele vaste pe care ni le oferă în cărțile sale. De exemplu, Michelangelo a fost descoperit de Lorenzo de Medici pe când era un tânăr sculptor, invitat fiind apoi în palatul celebrei familii Medici unde "a evoluat și a ajuns să creeze două dintre cele mai apreciate sculpturi din istorie, Pieta și David". Să nu mai vorbesc despre numeroasele monumente de artă, sculpturi, muzee și atracții turistice din Italia. Mai mult, m-a făcut să îmi doresc cu ardoare o copie a celebrei Divina Comedie, de Dante Alighieri. Nu vă dau mai multe indicii, dar sunt singură că o să ajungeți la aceeași concluzie după ce veți termina romanul.

         "Dan Brown este maestrul suspansului inteligent" o replică din The Wall Street Journal al naibii de adevărată. Una este să se deruleze evenimentele într-un ritm care să te prindă, dar ceea ce face autorul în Inferno este mind blowing. Pur și simplu se joacă cu mintea ta. Îți induce o idee, ajungi să crezi cu desăvârșire în ea, ca apoi să vină și să îți răstoarne toată lumea pe dos. Doar pentru că te-ai lăsat furat de aparențe. Câți dintre voi ați pățit asta? Ei bine, nu vă învinovățesc. Si eu am fost complet păcălită. Când am ajuns pe la capitolul 79 și am aflat cum stau lucruri, am rămas șocată. Am început să recitesc capitolele inițiale, care aveau legătură cu ce tocmai aflasesem. Ok, ni se spune încă de la început să citim printre rânduri, dar mă gândeam la mesajul secret pe care eroii noștri încercau să îl dezlege. Cine și-ar fi imaginat că nu doar la el se referea.

         După ce m-am convins cât de tare m-am înșelat, am lăsat cartea deoparte timp de vreo zece minute și încercam să procesez ce tocmai s-a întâmplat. Nu știam dacă să plâng sau să neg ce am citit. A fost de-a dreptul șocant cum mai bine de jumătate din carte, m-am amăgit singură. După ce în sfârșit mi-am revenit, am spus că mai departe, nimic nu mă mai poate surprinde. Nu se mai putea întâmpla ceva și mai șocant de atât. "Da, da, s-o crezi tu!" Nu vă puneți cu Dan Brown. Bineînțeles că s-a întâmplat. Și încă cum!

         Un roman bine documentat și ingenios scris. Iar când voi vizita Veneția și Florența, cred că va fi cel mai bun ghid pe care să îl iau cu mine. Multitudinea detaliilor despre opere, istorie, clădiri, artiști este covârșitoare. E precum un top al celor mai interesante lucruri care au avut loc în aceste orașe.

         "Ceea ce face Dan Brown, într-o manieră care atrage milioane de oameni din toate colțurile planetei, este să spună povești care ne amintesc că lumea este mai mult decât pare" - The Independent

Spor la citit,
Gio

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu