Chemarea Cucului, Robert Galbraith

       "O minciună nu ar avea nicio noimă, decât dacă adevărul ar fi resimțit ca periculos." - Alfred Adler, citat de Strike Cormoran în capitolul 11


       Autorul eate la fel de important precum numele cărții pentru o primă impresie. Iar, pentru cei care nu ați auzit de Robert Galbraith, aflați că e una și aceeași persoana cu J. K. Rowling. V-am făcut curioși? Chemarea Cucului este un roman polițist, avându-i ca protagoniști pe Cormoran Strike și Robin Ellacott. Strike este un detectiv particular, aflat în pragul falimentului, când un caz neașteptat își face apariția. Moartea unei fete celebre îl readuce înapoi pe linia de plutire, iar Robin, noua lui secretară temporară, îl va ajuta în elucidarea misterului.

       Iubesc romanele polițiste și cred că toți avem imaginea lui Sherlock Holmes în minte când ne gândim cum ar arăta un detectiv. Ei bine, Robert ne surprinde și vine cu un complet nou personaj și noi metode de rezolvare a cazului. Cormoran este un bărbat obișnuit, veteran de război, care de mic a visat la meseria de detectiv și a muncit să își realizeze visul. Atât el cât și Robin sunt oameni descurcăreți, care știu să profite de situație și să ducă treaba la bun sfârșit. Dar totul se desfășoară într-un mod foarte realistic, încât îți vine să crezi că ei chiar au existat.  

       La început nu l-am prea avut la inimă pe Strike, dar m-am identificat imediat cu Robin. O femeie care a uitat de visele din copilărie și a ales siguranța căminului. Dar când realizează că urmează să lucreze o săptămână pentru un detectiv, își amitește de copilărie și pornește entuziasmată spre aventură. Cât despre Strike, chiar dacă nu m-a impresionat la început, până la sfârșitul romanului m-am îndrăgostit de el. Deși a trecut prin multe probleme, cred că asta l-a întărit și m-a făcut să îl îndrăgesc. Nu înțelegeți greșit. Nu a fost compasiune, ci admirație pentru caracterul lui.

       Ca în orice mister, mereu încerc să îmi dau seama de vinovat și de motivul crimei, împreună cu protagoniștii. Dar de data aceasta finalul m-a surprins. Chiar nu mă așteptam. Adică m-am gândit un momet cum ar fi dacă, dar pe urmă am exclus imediat ideea. Eram ferm convinsă că nu se poate așa ceva. Și când tot adevărul a fost dezvăluit, iar indiciile s-au legat cap la cap am rămas: Wow!

       "Chemarea Cucului îmi amintește de ce m-am îndrăgostit pe loc de genul polițist" - Val McDermid

Spor la citit,
Gio

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu