"Vrei să fii soldat și te temi de moarte? Fiecare meserie își are obligațiile ei, și noi le-avem pe ale noastre față de soartă." - mareșalul Albert, partea a doua
Editura: Albatros, An apariție: 1975
Ilustrat de Diana D.
După cum vă puteți da seamă și din titlu, Honoré de Balzac ne prezintă o filă din istoria Franței. Prin paginile acestui roman ne putem face o idee despre caracterul uneia dintre cele mai puternice femei care au existat, dar și despre greutățile și chiar nefericirile pe care un statut la curte ți le poate aduce. Pentru că, de cele mai multe ori, bogația și luxul care te înconjoară nu vor putea niciodată compensa pericolele de la tot pasul. Aproape toți ne dorim să fim regi și regine când suntem mici, dar abia mai târziu ajungem să realizăm ce înseamnă cu adevărat o astfel de funcție.
"Cei mai aprigi dușmani ai noștri sunt cei apropiați nouă!... Regii n-au nici frați, nici fii, nici mamă."
Nu pot spune că m-a atras personalitatea Caterinei. E adevărat că a fost puternică și inteligentă, reușind să se ridice prin forțele proprii. De origine din Italia, a ajuns regină a Franței căsătorindu-se cu Henric al II-lea și a avut cu acesta zece copii. Pe urmă, după moartea soțului ei, a mai domnit ca regină mamă sub următorii trei fii care au urcat pe tron. Însă cruzimea de care a dat dovadă această femeie m-a șocat. A fost în stare să își sacrifice proprii copii, atunci când simțea că e pe cale să piardă tronul pentru care a luptat, iar poporul nu însemna nimic mai mult decât o unealtă în mâna ei.
"Cristoph era tocmai poporul care se devotează, care se luptă și care se lasă înșelat; îndeajuns de spiritual spre a înțelege și a sluji o idee, prea nobil ca să tragă folos din asta, prea generos spre a se vinde."
Dar ce e fermecător la romanul lui Balzac e cum combină diferitele tipuri de caractere. Cum mârșăvia și cruzimea unora dintre personaje, scot în evidență onoarea și devotamentul de care dau dovadă altele. Dacă există un personaj care m-a impresionat cu adevărat de-a lungul paginilor, acesta este Cristoph. El este unicul fiu al blănarului regal, un tânăr simplu, din popor, dar pentru care cuvântul dat e mai presus chiar și decât moartea. Urmăream cu mai mult interes evenimentul la care lua partea acest erou, decât cele în care apăreau Caterina și eram mult mai interesată de soarta acestuia.
"Cu toată gravitatea împrejurărilor, curtea prezenta aspectul pe care toate curțile îl vor prezenta în toate țările, în toate epocile și în cele mai mari primejdii: curtenii vorbind mereu lucruri neimportante, dar gândindu-se la lucruri grave, glumind, dar studiind chipurile și ocupându-se de dragoste și de căsătorii cu moștenitoarele, în mijlocul celor mai sângeroase catastrofe."
Cartea nu e foarte complicată și merită citită. Balzac are un stil foarte frumos și ne creionează o lume de mult dispărută. De-a lungul paginilor sale, prin descrierile pe care autorul le oferă, ai impresia că te plimbi pe străzile Parisului din secolul al XVI-lea sau că ești un invitat special la evenimentele de la curte.
"Jocul tuturor pasiunilor complica, așadar, în mod ciudat jocul politicii, făcând din ele o îndoită partidă de șah, în care trebuia să iei seama atât la inima cât și la capul unui om spre a ști dacă, la nevoie, inima n-ar dezminți capul. " - Naratorul, partea întâi
Spor la citit,
Gio
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu