"Văzând drama cuiva, eșecul sau neputința
sa, îți spui că în locul acelei persoane tu ai fi făcut altfel… Dar tu nu ești
în locul acelei persoane. Ești doar un spectator care privește totul de pe
margine și care nu simte nimic. Un spectator care se amăgește cu iluzia că e
mai puternic, mai bun, că ar face totul mai bine, că nu ar greși, că nu ar eșua…
Ești doar un spectator, adică prin definiție o persoană neimplicată emoțional,
și, ca atare, incapabil să simtă și să înțeleagă..
Dar asta se întâmplă până într-o zi, când vei trece de
partea celui privit de pe margine -actorul- și vei avea propriii spectatori
care să te judece și care să nu te înțeleagă, convinși că, dacă ar fi în locul
tău, ar face lucrurile mai bine…" - pag. 246
Am primit cartea în dar, de la fratele meu. Mai citisem și cealaltă lucrare a autoarei, plus că s-a vorbit extrem de mult despre Insomnii, așa că aveam așteptări destul de ridicate de la această carte. Și trebuie să recunosc că la început am fost dezamăgită. În momentul în care am realizat că nu e un roman, ci doar niște simple idei ale autoarei, aduna-te într-o copertă frumoasă, am fost convinsă că nu e nimic de capul cărții. Acum însă, după ce am parcurs-o pe toată, mă rușinez de afirmațiile mele inițiale. Un lucru extrem de important pe care mi l-am amintit citind Insomnii este faptul că nu trebuie să judeci niciodată un lucru, fără ca măcar să-l fi încercat mai întâi.
Pe parcursul celor aproape 400 de pagini am învățat lucruri noi, mi-am amintit de altele și, cel mai important, mi-am promis că mă voi bucura mai mult de viață. Dacă am învățat ceva de la Irina, este că fericirea noastră depinde numai și numai de noi. Tot ce trebuie să facem este să încetăm să ne gândim doar la viitor și, în schimb, să trăim clipa de față. Să observăm toate lucrurile mărunt și frumoase care se petrec în jurul nostru, dar pe care le ignorăm tot mai mult, din așa zisa lipsă de timp. De asemenea, de când a devenit atât de important ce spun alții despre noi? De ce ar trebui să conteze mai mult părerea lor, decât propria noastră impresie despre noi?
“Poți și meriți mai mult decât să asculți mereu
părerile greșite despre tine ale acelora care trăiesc cu impresia că te cunosc
atât de bine încât își pot permite să te judece și să îți critice alegerile.
Nu. E viața ta. Sunt alegerile tale. Succesele tale. Eșecurile tale. Ale tale,
nu ale lor.”
Cât de des v-ați gândit la părinții voștri și cât de des v-ați amintit să le mulțumiți pentru ceea ce reprezintă și pentru tot ceea ce fac pentru voi? Când a fost ultima oară în care le-ați oferit un motiv de bucurie și le-ați adus zâmbetul pe față? Eu, trebuie să recunosc, că nu am făcut asta prea des. Bineînțeles că îi iubesc din tot sufletul și sunt conștientă cât de multe fac pentru mine. Iar la rândul lor și ei știu cât le sunt de recunoscătoare. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să le spun câte un mulțumesc sau că nu trebuie să le arăt cât de mult țin la ei. Așa că, vă încurajez chiar în acest moment să le dați măcar un telefon și să spuneți: "Mamă, tată, vă iubesc!"
“Așadar, te rog,
nu mă considera absurdă, nu mă considera posesivă, ci încearcă să îmi înțelegi
îngrijorarea și temerile… Fiindcă de când exiști tu nu există pentru mine
spaimă mai mare decât aceea de a te pierde, decât aceea de a te vedea
nefericită, rănită, neîmplinită. E doar iubire, fiica mea, iar iubirea de mamă
n-ar trebui să te sperie, nici să te deranjeze, nici să te îndepărteze…”
Insomniile Irinei nu sunt făcute doar pentru un anumit public. Nu poți spune că tu nu vei citi cartea asta că-i pentru romantici sau idealiști. Pentru că nu este așa. Sunt atât de multe idei aduna-te aici, pe teme atât de diverse. În unele părți se poate să te regăsești, iar cu altele să fii complet contra celor scrise. Și nu e nimic în neregulă cu asta. Nu spune nimeni că trebuie să gândești exact ca autoarea, dar, ține minte, asta nu înseamnă că nu îi poți respecta punctul de vedere. Iar la final, este decizia ta cu ce vrei să rămâi din lectura pe care ai terminat-o și cum îți va schimba aceasta viața.
“Nu am venit aici ca să mă potrivești în lumea ta. Am venit să mi-o creez pe a mea.” –
Anonim
Ce mi s-a părut foarte interesant și de abia așteptam să ajung la următorul, au fost citatele de la începutul fiecărui capitol. Luate de la diferiți autori, ele concentrau ideea principală a acelui capitol. Așa că, dacă nu reușeai să descoperi din titlu despre ce urmează să citești în următoarele pagini, acel mic citat elucida misterul.
“Femeia nu este
sexul slab. E cel mai nobil dintre cele două, prin puterea sa de sacrificiu, de
suferință în tăcere, de umilință, credință și cunoaștere” - Mahatma Gandhi
"Insomnii reprezintă pentru mine o călătorie în care am descoperit în fiecare zi o nouă regiune a sufletului meu!" - Viorica Alexe
Spor la citit,
Gio
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu