Jurnalul Annei Frank, Anne Frank

        "Prin speranță și muncă, prin curaj și iubire
         Mă țin dreaptă și tare și-mi strunesc a mea fire!" - Anne Frank, 14 aprilie 1944


        Cred că majoritatea dintre noi am auzit de Anne Frank și îi cunoaștem tragica soartă. La vârsta de 13 ani, în anul 1942, ea a fost nevoită să se ascundă împreună cu familia sa și alți patru evrei, în speranța că vor putea păcăli moartea. Astfel eu au trăit ascuns de ochii lumii, timp de doi ani, în așa numită Anexă, o ascunzătoare la sediul firmei tatălui său. Din păcate, în 4 august 1994, nu cu mult timp ca Aliații să debarce în Normandia, germanii au aflat de ascunzătoare și toți cei opt locatari au fost trimiși în lagăre. Anne s-a stins din viață alături de sora sa, în februarie sau martie 1945. Singurul supraviețuitor din cei opt a fost tatăl fetei, care și-a dedicat restul vieții publicării jurnalului.

Alții își arată eroismul în război sau față de germani, protectorii noștri și-l dovedesc prin voioșia și iubirea lor.

        Nu vă așteptați la un roman captivant, plin de acțiune și suspans. Nici la o descriere sângeroasă a războiului. Cartea reprezintă jurnalul tinerei fete, unde ea și-a deschis sufletul și a scris tot ce nu mai putea să țină ascuns. Este viața unei adolescente de 13 ani, care în ciuda condițiilor și a mediului de viață, ea nu acceptă să se lase învinsă sau influențată de părerile celor din jur.

Sunt tânără și am încă multe calități ascunse. Sunt tânără și puternică și trăiesc această mare aventură, sunt încă în toiul ei și nu pot să mă lamentez toată ziua fiindcă nu pot să mă distrez! Am fost dăruită din belșug, am o natură fericită, multă veselie și forță. În fiecare zi simt cum cresc lăuntric, simt apropierea libertății, frumusețea naturii, bunătatea oamenilor din jurul meu, simt cât de interesantă și amuzantă este această aventură. Așa că de ce aș fi disperată?

        Pe parcursul celor aproape 400 de pagini, ajungem să o cunoaștem și să o îndrăgim pe Anne. În plus, chiar dacă nu aflăm foarte multe despre lumea de afară și războiul care are loc, sunt destule întâmplări și destule trăiri care te încearcă pe parcursul a doi ani. De la plictiseală, la anxietate și tristețe. De la fericire, la teamă și vinovăție. De câte ori nu s-a întrebat Anne oare ce s-a ales de prietenii ei? Oare mai trăiește vreunul din ei? 

Mă apasă mai mult decât pot spune gândul că nu putem să ieșim niciodată și mi-e foarte teamă că vom fi descoperiți și apoi împușcați. Bineînțeles că asta-i o perspectivă nu prea plăcută. 

        Am spus mai sus că ajungem să o îndrăgim la un moment dat. Dar mai mult decât atât, eu am ajuns să o admir. Întreaga experiență a războiului a maturizat-o foarte devreme. Parcurgându-i gândurile, mai ales când deja ne aflam în 1944, uitam uneori ca e doar o puștoaică de 15 ani. Pentru că spiritual, era mult mai mult de atât.  Cel mai tare m-a impresionat autoanaliza de care era capabilă. Felul cum știa să-și analizeze atât calitățile, cât și defectele și să mediteze asupra lor. Avea o concepție atât de puternică despre viață și despre condiția umană. Avem atâtea de învățat de la ea.

Sincer vorbind, nu pot să-mi imaginez prea bine cum poate cineva să spună "Sunt slab" și să continue să rămână slab. Păi dacă știi asta de ce nu reacționezi, de ce nu îți formezi caracterul?

Nu sunt bogată în bani sau în bunuri materiale, nu sunt frumoasă, inteligentă, superdotată, dar sunt și voi fi fericită! Am o fire veselă, iubesc oamenii, nu sunt suspicioasă și vreau să-i văd pe toți fericiți odată cu mine.

        Deși știam cum și-a găsit sfârșitul, tot am suferit la finalul jurnalului. Avea un suflet atât de frumos și un caracter atât de puternic. Visul său era să devină o scriitoare celebră. Să lase ceva în urma sa, înainte de a muri. Ei bine, Anne, ai reușit. Tot pământul îți cunoaște acum numele, iar jurnalul tău se află în bibliotecile a milioane de oameni. Visul tău s-a împlinit!

        "Anne Frank a lăsat cea mai frapantă mărturie umană din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Mai mult, a dat un chip, o voce, un nume milioanelor de victime inocente - fără chip, fără voce, fără nume - ale barbariei naziste. Anne Frank nu e o simplă autoare; împreună cu cartea ei, a devenit un simbol" - Humanitas

Spor la citit,
Gio

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu